Ce făceam acum 19 ani? Într-un apartament din Suceava, tocmai mă întorsesem de la școală. Cu cheia agățată cu un șiret de gât, am deschis ușa și așa cum făceam mereu, deschideam fascinat televizorul. Începuseră să fie tot felul de piese de teatru preluate de la BBC, emisiuni și, în loc să dorm la prânz cum îmi recomandaseră ai mei, deschideam televizorul. În ziua aceea, era parcă miercuri sau joi, am văzut cum în București (orașul unde se mai duceau tata sau mama la perfecționări), o mulțime de oameni în salopete înarmați cu bâte atacau…Pe cine și de ce nu înțelegeam exact. Știu că erau câțiva rockeri pletoși care cântau pe acolo prin Piața Universității, dar oricât de pletoși erau, de ce să-i bați așa? Președintele de atunci, un fel de Ceaușescu mai modern după mintea mea, ieșea să le mulțumească pentru sprijin și să le ureze drum bun acasă. Împotriva cui ieșiseră acei tineri în stradă. Cică nu era libertate, că alegerile nu fuseseră corecte, să vină americanii. ..Pe ăștia știu că-i așteptaseră și buncii mult și bine. Nu erau mulțumiți acei oameni, mulți dintre ei studenți, și unii vroiau să vină regele. Regele nu a venit ca de altfel nici americanii însă a venit un nene cu părul mare dar dat cu briantină, un soi de Eminescu cu privire abulică, care zicea că le dă el libertate huliganilor. Au început apoi să le împartă ciomege studenților, manifestanților și în general celor care li se păreau mai intelectuali. După ce de-abia cu șase luni înainte fusese nebunia aia (care semăna cu un teatru, că așa am crezut că e inițial), acum venea chestia cu minerii. Se duse naibii toată imaginea munitorului care trudește în mină pentru dezvoltarea țării. Îl vedeam acum aievea pe munciTAURUL abrutizatvenit la chemarea tătucului să dea la freză golanilor cu chitările lor. Deodată mama a intrat pe ușă: Nici n-ai mâncat nimic la prânz, nici de teme nu te-ai apucat. Nimic nu se alege de tine! A văzut apoi fumigene și bâte pe ecranul alb-negru de la teveul Sirius (piesă grea de mobilier cu carcasă de lemn). S-a așezat la TV chemându-l pe tata, eu am fost ostracizat să învăț despre cometa Halley. Nu am învățat, mă uitam în tavan aiurea gândindu-mă la bâte și la Iliescu. Nu mai părea așa de treabă ca în decembrie. Toți sunt la fel…A doua zi am luat primul 6 la geografie după ce nu cunoscusem notă mai mică de 9 până atunci.
După vreo 9-10 ani de atunci, aveam să aflu că toți fuseseră manipulați. Minerii, golanii, toți. Unii de către anumiți inși, alții de către alți inși. Păpușarii făcuseră repetiția unei revoluții, fie ea si portocalie. Iliescu își chemase proletariatul cel mai brut să dea cu ghioaga creierelor tinerilor, înfierbântate de liberatatea proximă dar intangibilă. Am avut ocazia să vorbesc cu unii din stafful manipulatorilor, mesajul lor e acum ce-a fost a fost…
Aș propune totuși în final să nu ne mai batem joc de Piața Universității, să lăsăm locul ăla așa cum e și să nu îl mai folosim pentru politică, că sunt și lucruri mai importante în viața asta….
Sursa foto: AP, Evenimentul zilei
