1. Uniunea Nationala pentru Progresul Romaniei – Stanga
2. Partidul Social-Democrat – Centru Stanga
Auto-intitulat drept singurul partid de stanga al Romaniei, PSD a trecut prin mai multe faze de evolutie, de la FSN, FDSN si PDSR-ul de stanga condus de de facto de Ion Iliescu pana in anul 2000, pana la un PSD adaptat procesului de integrare europeana coordonat de guvernul, care a migrat catre centru prin abordarea unei tendinte existente in anii 2000 la nivel european: cea de-a treia cale, asa cum ii spunea sociologul Anthony Giddens, mai clar o social-democratie care isi delimita abordarea liberala din economie si cea sociala din politicile sociale. Din punct de vedere al politicilor economice, PSD s-a comportat in 2000-2004 ca un partid de centru, ba chiar de centru-dreapta. In 2005-2008, fiind in opozitie si sprijinind in ultimul an guvernarea PNL, PSD a revenit la nivel de mesaj catre stanga dar accentul si modelul stangii europene a ramas, desi era usor neadaptat perioadei de criza. Liderul Mircea Geoana se dorea un Tony Blair a Romaniei si din pacate pentru partid a cultivat imaginea si mesajul de rigoare. Spun din pacate, pentru ca astfel nu au putut inregistra o crestere maximala pe baza perioadei de criza 2008-2009. Mai mult, jocul dublu 2 in 1 din 2007-2008 (minimal) – sprijinirea guvernarii minoritare PNL si 2008-2009 (maximal) – participarea la guvernare cu PD-L si in paralel participarea la mesaje si critici de tip opozitie, i-a stabilizat definitiv catre centru-stanga. PSD se indreapta spre cota electorala estimata la 23-25%.
3. Partidul Conservator – Centru
4. Partidul National Liberal – Centru Dreapta
PNL este astazi un partid de centru-dreapta. Desi se manifesta in fapt ca un partid de centru, PNL ramane inca aproape de masuri programatice puternic de dreapta precum reducerea TVA si a cotei unice sau retragerea statului din economie. In acelasi timp, la guvernare PNL a reusit sa castige pensionarii prin marcarea celei mai mari cresteri a pensiilor din Romania de dupa 1989 prin legea promovata de guvernul Tariceanu. In perioada de dupa alegerile parlamentare din 2008, noul presedinte al PNL Crin Antonescu a continuat un mesaj de radicalizare impotriva realitatii sociale a categoriilor dezavatajate puternic din aceasta perioada (mici intreprinzatori, profesori, pensionari etc.) concomitent cu promovarea unui program de dreapta care sa readuca in prim plan cresterea economica. Dupa noul congres din martie 2010, PNL isi cauta reintarirea identitara de centru-dreapta pe fondul in care principalul adversar pe aceasta zona ramane PDL. Dublarea strategiei discursive a liderului PNL cu propuneri concrete pe zona politicilor sociale precum si recastigarea electoratului marilor orase, poate duce la o intarire a PNL pe zona sa de identitate politica. Desprins de colaborarea cu PSD, PNL trebuie sa lupte individual cu PD-L pentru impartirea unui electorat in crestere si semnificativ mai mare decat in 2004. Cota electorala a PNL variaza astazi intre 15 si 20%, mergand catre un potential de 25% daca se vor inregistra succese notabile in urmatorul an.
5. Partidul Democrat Liberal – Centru-Dreapta
Consolidat sub cupola brandului curat al popularilor, brand neafectat astazi de conotatii negative pe care le pot avea socialistii sau liberalii, PDL a devenit astazi ceea ce a fost PSD pe vremuri: partidul destinat prin excelenta sensului participarii la guvernare. Fara participarea la guvernare, vocatia PDL devine una instabila. Presedintele Traian Basescu este cel care a dus PDL la cota de astazi prin miscari politice succesive. In 6 ani, PDL a crescut de la 7% la aproximativ 35% in prezent, devenind astazi cel mai puternic partid din Romania. Castigand alegerile parlamentare si cele prezidentiale, acest moment PDL se afla in proces de urmarire a incolonarii in urma sa a celor care vor sa participe la beneficiile guvernarii si redistribuirii de resurse. Singurele probleme reale sunt faptul ca nu si-au cultivat un lider de importanta si impact apropiat cu Traian Basescu, desi electoratul “de lider” al PDL asteapta asta si ca, fiind deja destul de mare, potentialul de a atinge 40% le aduce deja un pericol in plus in gestiuonarea bazei de organizatii dar si a mesajelor. In plus, colaborarea viitoare cu UNPR le va aduc eo disonanta cognitiva la nivel electoral alegatorilor PDL, care, desi au abordare pragmatica, sunt cultivati pe narativa “anti-comunista” si “anti sistem-ticalosit”. In momentul de fata, PDL se afla la circa 35% cu posibilitatea de a creste pana la 40% daca Traian Basescu si majoritatea parlamentara impun un nou sistem electoral sau de a scadea pana la 27-30% daca nu se reuseste acest lucru si PNL se impune ca lider al opozitiei.
6. Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania – Centru(-Dreapta)
Gruparea care reprezinta politic maghiarii din Romania are identitate ideologic populara si isi mentine dupa mai multe cicluri electorale o cota stabila de 6%. Daca vor fi scosi de la guvernare prin inlocuirea lor cu UNPR si daca se va intari Uniunea Civica Maghiara, care sa preia o parte din voturile sale, UDMR se afla in pericol de dispartie din peisajul politic, urmand ca liderii sai sa migreze catre PDL, PNL sau PSD. Nemaifiind amenintati de extrema dreapta a PRM afflata in disolutie, UDMR tinde sa devina fara obiect de activitate. Acest moment este insa inca variabil deoarece UDMR ramane o formatiune foarte bine organizata teritorial si disciplinata. Cota lor electorala va scadea spre 5% in urmatorul an.
Extrema dreapta reprezentata de PRM si PNG se afla in plina disolutie si va disparea definitiv pana la urmatoarele alegeri din lipsa de resurse financiare si de aderenti. Momentan, cele doua partide cumuleaza impreuna maxim 5% din electorat.
Calcule orientative potential electoral:
Stanga: UNPR+PSD: 30% minim
Dreapta: PDL+PNL: 50% minim
Centru: PC+UDMR: 8%
Coalitia majoritara azi: PDL+UNPR+UDMR: 45%
Opozitia azi: PNL+PSD+PC: 45%
Sursa foto: www.thoughtsaloud.com
